Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea pentru ratificarea Convenţiei 190/2019 privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii, adoptată la cea de-a 108-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva la 21 iunie 2019. P 16 noiembrie 2023, Guvernul a aprobat proiectul de lege prin care România aderă la convenţia OIM 190/2019 privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii la muncă. Scopul actului normativ este prevenirea şi eliminarea violenţei şi a hărţuirii la locul de muncă. Conceptul de „violenţă şi hărţuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărţuirea şi mobbingul, hărţuirea sexuală, ameninţările şi urmărirea sau supravegherea.
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a transmis, într-un comunicat de presă, după ce Executivul a aprobat acest proiect de lege pe 16 noiembrie 2023, că ratificarea convenţiei OIM aduce mai multă claritate în legislaţia naţională. Unele dintre fapte devin infracţiuni prin raportarea la legislaţia penală, civilă sau contravenţională, după caz.
Actul normativ extinde noţiunea de „loc de muncă” astfel încât sunt considerate acte de hărţuire şi cele care sunt produse în delegaţii, team-building-uri, orice spaţii publice sau private care au legătură cu locul de muncă.
Noul cadru legal protejează atât angajaţii cât şi persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii şi ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum şi persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilităţile unui angajator.
O noutate este aceea că inclusiv comunicările on-line sunt circumscrise locului de muncă şi pot face obiectul actelor de hărţuire, mai indică sursa citată.
Convenţia OIM îmbunătăţeşte cadrul legal actual cu privire la:
- securitate şi sănătate în muncă;
- asigurarea inspecţiei şi investigarea cazurilor de violenţă şi hărţuire;
- justiţie (urmărire penală, asistenţă juridică);
- problematica de gen şi discriminare;
- sănătate publică (supravegherea furnizării de îngrijiri medicale şi consiliere psihologică);
- protecţie socială (cazarea victimelor în adăposturi, integrarea pe piaţa muncii a victimelor etc.).
Pe 7 februarie, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege, în calitate de prim for sesizat, iar pe 4 martie a fost adoptat de Senat, ca for decizional.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
