Ungaria va trebui să majoreze şi mai mult cheltuielile pentru apărare anul viitor, dacă războiul din Ucraina vecină se va prelungi în 2025, reducând fondurile disponibile pentru alte cheltuieli, a declarat vineri premierul Viktor Orban la postul public de radio, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a declanşat o creştere a cheltuielilor de apărare pe flancul estic al NATO, în frunte cu Polonia, care şi-a dublat cheltuielile de apărare la 3,9% din PIB în 2023 faţă de nivelul din 2014, potrivit cifrelor NATO.

În timp ce se opune cu fermitate sprijinului militar şi financiar occidental acordat Ucrainei, din cauza temerilor legate de extinderea conflictului în Europa, Ungaria şi-a majorat puternic cheltuielile pentru apărare, ajungând la 2,43% din PIB anul trecut, peste linia directoare de 2% a NATO. Viktor Orban este un aliat apropiat al fostului preşedinte Donald Trump care a declarat că SUA nu-i vor apăra pe aliaţii europeni din NATO, în cazul unei agresiuni ruse, dacă aceştia nu se achită de cotele obligatorii în materie de cheltuieli pentru apărare.

Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei

"Dacă războiul se prelungeşte în 2025, atunci nivelul cheltuielilor pentru apărare din 2023-2024 nu va fi suficient şi va trebui să fie majorat", a declarat Orban în interviul săptămânal de la radio, adăugând că această măsură ar lăsa mai puţine fonduri pentru alte scopuri.

Aflat la putere din 2010, Orban s-a luptat, de la pandemia COVID-19, să controleze deficitul bugetar al Ungariei, care a ajuns la o medie de aproape 7% din produsul intern brut în ultimii patru ani, cu mult peste nivelurile medii din UE.

Guvernul său a anunţat luna trecută că va amâna investiţii în valoare de aproximativ 1% din PIB pentru a reduce deficitul din acest an până la ţinta de 4,5% din PIB, recent majorată.

Analistul de credite al S&P Global Ratings, Gabriel Forss, a declarat marţi pentru Reuters că acesta este un pas în direcţia bună, dar va fi nevoie de mai mult, probabil după alegerile pentru Parlamentul European şi alegerile locale din iunie.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.