Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut joi Curţii Supreme o nouă amânare, care să permită Guvernului să se înţeleagă asupra spinoasei probleme a conscripţiei evreilor ultraortodocşi, un dosar care-i fragilizează coaliţia, relatează AFP.
În contextul în care Israelul se află în război împotriva mişcării islamiste palestiniene Hamas în Fâşia Gaza de aproape şase luni, scutirea de care beneficiază în prezent evreii ultraortodocşi este tot mai criticată în societate.
Curtea Supremă - sesizată prin mai multe apeluri care cer o conscripţie imediată a evreilor ultraortodocşi, în vederea respectării legii egalităţii între cetăţeni - a dat Guvernului termen până miercuri să formuleze un proiect de lege detaliat.
Într-o scrisoare adresată joi înaltei jurisdicţii, Netanyahu cere o amânare de 30 de zile şi invocă ”condiţiile legate de eforturl de război”, potrivit unui comunicat al biroului acestuia.
”Problema egalităţii datoriei este de o importanţă capitală în socieutatea israeliană”, argumentează premierul, adăugând că este necesar ”încă un pic de timp pentru a se ajunge la un acord” în această problemă.
Luând act de imposibilitatea Guvernului de a prezenta un proiect de lege în acest domeniu, Curtea Supremă a emis joi seara o hotărâre care prevede blocarea fondurilor publice alocate studenţilor şcolilor talmudice care nu se prezintă la serviciul militar obligatoriu.
”CRUZIME”
În israel, serviciul militar este obligatoriu, însă evreii ultraortodocşi (”haredim” în ebtraică) pot scăpa de conscripţie, dacă îşi consacră timpul să studieze textele sacre ale iudaismului, o scutire instaurată la înfiinţarea Israelului, în 1949 şi care nu a fost schimbată niciodată de atunci.
Potrivit unui sondaj recent, 70% din populaţia evreiască a Israelului consideră, în timp ce războiul face ravagii în Fâşia Gaza, că ultraortodocşii trebuie să-şi satisfacă serviciul militar la fel ca ceilalţi.
Coaliţia guvernamentală, fărâmiţată între diversele sale componente, întâmpină dificultăţi să găsească un acord, din cauza opoziţei partidelor ultraortodoxe, care nu vor să audă de conscripţie.
Procurorul general Gali Baharav-Miara, al cărei rol este să consilieze Guvernul în probleme juridice şi să-l reprezinte în faţa jurisdicţiilor judiciare, a apreciat joi că, în lipsa unei legi care să autorizeze o amânare a conscripţiei, ”începând de la 1 aprilie” nu va mai fi posibil ca ”studenţii şcolilor talmudice să continue să evite procedurile” pentru a face serviciul militar.
Coaliţia guvernamentală a lui Netanyahu se bazează puternic pe alianţa cu două mari partide ultraotodoxe - Shass şi Iudaismul Unificat al Torei - care se opun aprig conscripţiei haredim-ilor.
Ieşirea lor din Guvern ar face coaliţia să se prăbuşească.
Liderul Shass, Arié Déri, a denunţat, după hotărârea provizorie a Curţii Supreme, o decizie de o ”cruzime fără precedent” faţă destudenţii şcolilor talmudice.
SFIDAREA UNUI MINISTRU
În mai 2023, Guvernul a aprobat prin vot un buget destinat şcolilor talmudice (yeshivot) fără precedent, de aproape un miliard de euro (3,7 miliarde de shekeli).
Cele două mari partide ultraortodoxe au susţinut un proiect controversat de reformară judiciată al lui Benjamin Netanyahu în schimbul susţinerii acestuia a unui proiect care urma să fie discutat în Parlament înainte de Războiul din Fâşia Gaza cu privire la o continuare a amânării conscripţiei ultraortodocşilor.
Însă, la sfârşitul lui februarie, ministrul Apărării Yoav Gallant, un membru al Partidului Likud al premierului, l-a sfidat pe Benjamin Netanyahu şi a anunţat o reformă a serviciul militar vizând includerea haredim-ilor.
Presiunile unei părţi a societăţii în favoarea conscripţiei ultraortodocşilor este cu atât mai puternică în timpul războiului, în timp ce armata cere o prelungire a duratei serviciului militar - 32 de luni în cazul bărbaţilor şi doi ani în cazul femeilor - şi a perioadelor de rezervă.
După invalidarea de către Curtea Supremă, în 2012, a Legii Tal, care asigura continuarea acestui acord, exonerările au continuat, în baza unor acorduri între guvernele succesive şi partidele ultraortodoxe.
Ultraortodocşii reprezintă aproximativ 14% din din populaţia evreiască a israelului, potrivit Institutului israelian al Democraţoiei (IDI), adică aproape 13 milioane de oameni.
Aproximativ 66.000 de bărbaţi ultraprtodocşi care se află la vârsta serviciului militar beneficiază de această amânare, potrivit armatei.
În 1948, această amânare permitea unui număr de 400 de tineri să păstreze lumea studiilor textelor sacre, decimată în mare parte în timpul Holocaustului.
Majoritatea haredim-ilor cer menţinerea acestei scutiri a comunităţii lor, considerând că valorile lor religioase sunt incompatibile cu cele ale societăţii moderne, încarnate în ochii lor de către armată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
