CulturMedia, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei: „În România, condiţia jurnalistului este fragilă, expusă presiunilor. Mare parte din jurnaliştii care slujesc adevărul şi dreptul cetăţeanului la corectă informare sunt prost plătiţi”

În România, condiţia jurnalistului este fragilă, expusă presiunilor. Mare parte din jurnaliştii care slujesc adevărul şi dreptul cetăţeanului la corectă informare sunt prost plătiţi, atrage atenţia, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia”.

CulturMedia atrage atenţia că dreptul la exprimare şi accesul cetăţenilor la informaţie sunt esenţiale pentru o societate sănătoasă şi civilizată.

Pe lângă provocările la care e supusă presa la nivel international, respectiv lipsa de protecţie în zonele de conflict sau efectul toxic al folosirii inteligenţei artificiale ca sursă sau mijloc de informare, în România condiţia jurnalistului este fragilă, expusă presiunilor.

Mare parte din jurnaliştii care slujesc adevărul şi dreptul cetăţeanului la corectă informare sunt prost plătiţi, au contracte de muncă ce nu reflectă efortul depus ori se află sub presiunea directă sau indirectă a factorului politic.

Potrivit CulturMedia, cele trei instituţii media publice: Agenţia Naţională de Presă Agerpres, Televiziunea Română şi Radio România au fost transformate, prin modificările legilor de funcţionare, în entităţi aflate la mâna politicului şi dependente financiar de acesta. Astfel că misiunea jurnaliştilor de a căuta şi ajunge la adevăr e câteodată un act de eroism. Cu toate acestea, cele trei rămân un reper de echidistanţă şi profesionalism.

Şi colegii din presa privată sunt expuşi, remuneraţi insuficient şi împiedicaţi să se sindicalizeze, de cele mai multe ori prin contractele lor de muncă sau regulamente ce conţin predominant obligaţii şi minoritar drepturi.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” face apel la guvernanţi şi la toţi oamenii politici să asigure un cadru sigur, civilizat şi motivant jurnaliştilor, prin modificarea legislaţiei şi conectarea celor trei instituţii publice direct la finanţarea de la cetăţean, aşa cum se întâmplă în toată Europa, şi nu prin intermediul politicului, ca în România.

CulturMedia subliniază că, alături de dreptul la informare, cetăţeanul trebuie să aibă acces la educaţie şi cultură, iar aceste lucruri trebuie să se întâmple prin implicarea reală a decidenţilor, aleşi de cetăţeni. În context, CulturMedia semnalează încă o dată situaţia umilitoare în care se găsesc angajaţii muzeelor şi bibliotecilor, amânaţi fără termen de guvernanţi cărora le place să participe şi să îşi facă imagine la evenimente culturale, fără a arăta respect faţă de cei care muncesc în aceste domenii.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.